Aseara am dansat legata la ochi cu spatele la zid


...Lume, zgomot, fum, cantare, lumini, psihoza, miscare, frenezie...
Ma aflam acolo...eram in centru izbita de multimea de straini in ceata ce se perindau prin sala.
Omul cu Sobolani era pe scena prea mica. Cateva neoane le bateau in fata...verde, albastru, galben..
Eu fredonam.
Ma miscam atat cat sa imi pastrez echilibrul si sa nu fiu prinsa in vartej.
Basul imi apasa pe timpane, fumul imi zgaria plamanii si ochii...totusi o placere stranie imi strabatea pielea, carnea si articulatiile pana la cea mai mica celula...
Fiecare vers se repeta la infinit intr-un ecou.Parul imi sarea de colo colo lasand picaturi de aer rece sa imi racoreasca ceafa...

A treia oara cand eram prezenta la un concert O.C.S. Noul album a devenit un prilej de bucurie pt mp3-ul meu. "Dansam legati la ochi cu spatele la zid" e genul de album pe care ori de cate ori il asculti iti ofera sansa sa gasesti alt inteles. Versurile pline de sensuri fac pereche perfecta cu sunetul frenetic... Il ascult, il simt, il fredonez!

Fantomele joaca sah cu sufletul meu...

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu