Totul se pierde


Totul se pierde.

Chiar si atunci cand se schimba, inseamna ca se pierde si ii ia locul un alt ceva.
Pierdem timp si spatiu.
Ne pierdem cu firea si astfel ii pierdem pe ceilalti.
Pierdem lucruri si sentimente.
Pierdem priviri si amprente.

Pierdem cuvinte si ganduri.
Pierdem sperante si vise.
Pierdem momente si gesturi.

Universul e prea mare... si ne pierdem prea usor.

Eu am pierdut parfumul tau... si ma tem...

26 comentarii:

şu spunea...

şi tot ce pierdem...din păcate, pierdem pentru totdeauna


p.s. glad to hear it!

metafizicx spunea...

frumos:)

black felt spunea...

Ceea ce pierdem, pierdem pentru totdeauna..spunea cineva; asa ca trebuie sa ne insurubam sagetile pentru urmatoarea gazela...viata e miscare si cu cat ne miscam mai mult cu atat pierdem mai mult, dar in acelasi timp ne obisnuim cu aceste pierderi care de fapt ne sunt utile prin grija lor aproape parinteasca de a ne usura corpul si spiritul de lucruri care cantaresc...eu ma gandesc la pantofii mei de cand aveam 2 ani, acum sunt atat de mici, si i-am pierdut iremediabil insa ei sunt marturia propriei mele schimbari in acord cu acest univers care se schimba si el la un alt nivel

kresta spunea...

parfumul albastrilor. si eu am pierdut asta...

Doppelgänger spunea...

Nu se transforma? :-?

Oana Emilia spunea...

Nu se transforma... se pierde. :)

Anonim spunea...

Pierdem totul pentru a castiga iluzii

Joc de nuanţe spunea...

ahhh. şi-aş vrea să te pot contrazice.
proviri priviri priviri
mă frustrează bucata asta. cu privirile pierdute. adică depinde mult de cum priveşti lucruruile. mda. priviri. :)) s-a făcut un an şi ceva de la o anume privire, dar într-un fel, poate naiv? eu nu cred că am pierdut privirea aia.
cât despre restul... probabil d-asta există poezia. ca să nu le/ne pierdem de tot.

Solitary Thoughts spunea...

da...se pierde. si ce iese de acolo are deja alt parfum.

Anonim spunea...

Pierzi ceva ca sa primesti in schimb altceva. ;))

L. spunea...

mai..tu contrazici aici o lege sfanta a naturii. :)

parerea mea este ca nu se pierde absolut nimic, se transforma indeed..uhm..sometimes, DAR de cele mai multe ori se intoarce in forma initiala dupa ceva timp. Trebuie doar sa iti amintesti si sa recunosti.

Este exact cazul in care Laura, subsemnata, isi pierde cheile de la casa si le gaseste..evident, dupa ce a schimbat iala :))

Oana Emilia spunea...

@L.: Eu nu vorbesc aici nici de fizica nici de chimie. :)))

Autumn spunea...

Totul se pierde, dar nimic nu ramane pierdut...se gaseste acolo un colt mic in care sa se depoziteze amintirile, ele raman.

ALy spunea...

O sa simti alt parfum...
Frumos entry-ul :)

Ada spunea...

"Nu spera si nu ai teama, ce e val ca valul trece"

Eva spunea...

Uneori ne pierdem pe noi insine...atunci e cel mai grav...si de cele mai multe ori nu ne mai regasim.

Delia spunea...

Nu tot ceea ce pierdem e irecuperabil. Unele lucruri se intorc, ori le intoarcem noi din drum. Candva, mi-a zis cineva o vorba : "nimic nu se pierde, totul se recicleaza". :)

Ai spus ca "Universul e prea mare... si ne pierdem prea usor". --- De ce ai alege sa te pierzi intr-un spatiu imens, cand ai putea la fel de usor sa-ti construiesti micul tau orizont pentru a nu te 'rataci' ?!

Delia spunea...

Sa-ti mai spus ceva : Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma.

Oana Emilia spunea...

@Delia: Bun...eu nu cred in teoria transformarii. Daca totul se transforma...atunci de ce mai exista verbul "a pierde"? Hai sa il stergem din dictionar. Spre exemplu, atunci cand rupem o relatie, si ne despartim de o persoane din cauza greselilor proprii, sa spunem ca am transformat-o! E stupid...o piezi! Ea fizic pt tine nu mai exista. Nu o mai poti atinge. S-a dus. In ce se transforma? Intr-o amintire?! Nu e relevant. Pt ca ea va continua sa existe in alta parte. Insa independent de noi si de actiunile noastre. Deci... am pierdut-o!
Iti pot da sute de astfel de exemple...

Oana Emilia spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Oana Emilia spunea...

Si ca sa se inteleaga mai bine. Eu ma refer strict la ideea de "posesor" si "obiect". Si nu la felul in care obiectul se transforma in mod individual si independent de celelalte obiecte sau sub diferite fenomene. Nu ma intereseaza ca portofelul din piele pe care l-am pierdut va putrezi in pamant si va deveni material organic sau mai stiu eu ce substante. Ci faptul ca, pt mine nu mai exista! Eu l-am pierdut. El ca obiect nu mai e in posesia mea...
Asta e valabil si pt multe altele... :)

Delia spunea...

Prefer sa nu spun "a pierde", ci mai degraba "a scapa". Consider ca verbul "a pierde" e mult prea puternic. Bine, acum mai depinde si de context/situatie.
Cand termini o relatie, da, se poate spune ca o pierzi. Sunt de acord cu tine. Insa, de ce spun ca totul se recicleaza? Deoarece va aparea altcineva in viata ta. Nu totul se rezuma la ceea ce a fost. Asa si cu exemplul tau cu portofelul... E precum hartia sau plasticul. Se arunca la gunoi, se colecteaza, se recicleaza, si se formeaza altele. Asta trebuie sa fie si in imaginatia ta, in subconstientul tau. Totul se invarte intr-un cerc. Il invarti in permanenta, si uneori/de cele mai multe ori revine de unde a plecat.
Tu crezi in reincarnare? Eu consider ca atunci cand un suflet moare, se naste altul, nu neaparat cu chipul si asemanarea celuilalt, dar are legatura cu primul. In fine, asta e alt subiect, cu dezbatere ampla si indelungata.

Delia spunea...

Intr-adevar, sunt unele lucruri care chiar se pierd...pentru totdeauna. Din pacate!

Vlad spunea...

Toată viaţa e o poveste cu pierderi şi găsiri...până la urmă realizezi că nu ai rămas cu nimic din ce ai găsit, iar tot ce ai pierdut n-a devenit al nimănui.

Anonim spunea...

Mereu am gasit interesant sentimentul pierzaniei. Atat la mine, cat uneori si la ceilalti. Mai ales atunci cand ma apropiam de capat, cand vedeam/simteam ca a mai ramas foarte putin pana la pierderea ireversibila.
Aici apare partea interesanta, lupta de recuperare ce o porti. Dezvolti o forta fantastica.
Uneori chiar daca nu e asa placut se merita sa pierzi doar pentru a te mai regasi din cand in cand cu acest sentiment. Mai vezi daca poti, daca te mai tine.

Anonim spunea...

Am,,frunzarit"comentariile precedente si mi s-au parut atat de interesante incat m-am hotarat sa comentez si eu!
Daca privim la,,suprafata"(FORMA materiala)asa se pare ca totul se transforma,dar daca patrundem mai profund,in FONDUL tuturor lucrurilor,fenomenelor si ideilor,de fapt totul se TRANSFERA!
Dat fiind ca numitorul comun al celor existente(vizibile si invizibile)este ENERGIA!Aceasta se TRANSFERA!
Exemplul cel mai perceptibil este APA!
Care se transfera din forma solida in lichida sau gazoasa!Deci ea la baza este tot apa(aceeasi formula chimica)acelasi continut(forma?)dar FONDUL,ENERGIA ei s-a transferat dintr-o,,forma"solida in lichida!Am dat un exemplu de substanta materiala(vizibila),dar adevaratele valori spirituale sunt invizibile,asa ca ele nu se pot transforma,ci doar SE TRANSFERA(gliseaza)!

Trimiteți un comentariu