- Eu as face lacrimile amare.
- De ce amare?
- Pentru ca tristetea e amara.
- Eu le-as lasa asa... sarate.
- De ce?
- Pentru ca imi amintesc de mare ori de cate ori plang.
- ...
- Si ii multumesc marii ca lacrimile sunt sarate...
Oare lacrimile s-au nascut din mare sau marea din lacrimi?
Postări
9 comentarii:
s-au nascut din nimicnicia marii.
A doua varianta.
Amândouă din doruri şi iubiri...ca şi cum cerul şi-ar fi stors sufletul, iar ele ar fi crecut în noi...:).
invers
nu doar din doruri si iubiri. cel mai mult din durere. din pierderea celor dragi, din greselile facute de noi, din necazuri. din tristetile fara de care nu am putea zambi, caci fara ele nu ne-am da seama cat de minunat este sa traiesti o clipa frumoasa. din prostiile noastre...
Si nisipul ?...
pentru că mereu scrii frumos şi plin de simţire ţi-am lăsat un mic cadou la mine pe blog.
>:D<
Ambele variante
@Joc de nuante: Multumeeesc! Pt premiu si pt ca te-ai reintors! Ti-am simtit lipsa... :)
Trimiteți un comentariu