Ia-ma de mana si hai sa ne plimbam pe limbile ceasului.
Si sa le oprim sub greutatea zambetelor noastre.
Sa topim secunde sub picioare
Iar cand obosim... sa ne odihnim la marginea orei 6.
Eu voi culege minute si-ti voi impleti o ora.
O ora intr-un buchet
In care sa locuim nestingheriti.
Tu ai sa razi si ai sa-mi soptesti:
- Hai sa mergem, mai avem pana la ora 12!
11 comentarii:
Interesantă ideea postării. Ai scris foarte frumos :)
12, ceas fatidic.
ha !
foartee tare
Foate expresiva imaginea, pacat de rezolutie.
Si dupa aceea?
și când te gândești că doișpele tot vine, tot vine, și niciodată nu va înceta a veni...
@Andrei: Dupa aceea...mai dam o tura, si inca o tura...si tot asa! :)
f frumos
Cat mi-a placut filmul acela!
Ghici de cate ori l-am vazut! 3. : )
Iar cuvintele tale se potrivesc foarte frumos.
Daca ar fi niste ceasuri moi, iar timpul s-ar scurge? Cum o sa mai te invarti apoi in cerc? :)
@David: In cazul asta as sta pe margine si as privi cum se scurge timpul lui Dali.:)
Trimiteți un comentariu