Cand marea plange...


Seara imi canta la crestet... usor, sublim. Fiecare val e o nota... pana adorm. Uneori pot sa ii simt rasuflarea rece si sarata in spate, in par... suiera prin crapatura geamului... imi sopteste.

Dimineata ma trezeste. Tipa, striga... Marea plange iar eu pot sa o ascult.
Pescarusii sunt si ei agitati; zboara de colo colo fara sens. Plang si ei pentru ca marea plange.
Si stancile plang... se chinuie sa-i stearga lacrimile...dar in zadar.
Nisipul se framanta in mii de bucatele... Sufera si el...

Azi marea a murit. S-a sufocat sub albul inchis. Si-a dat ultima rasuflare inghetata pe stanci. Am iesit sa o implor sa nu imi moara. Si am plans...

Dar nu stiu daca am plans pentru ca
marea mi-a murit in ochi? Sau pentru ca mi-am pierdut perlele in zapada?

                                                                                            (FOTO: fotografu.ro)

8 comentarii:

Solitary Thoughts spunea...

ah...te invidiez pt mare.

a l'exandru spunea...

Poza iti apartine?

Wanna spunea...

@a l'exandru: Nu :). Din nefericire, nu am un aparat foto atat de bun...

Autumn spunea...

Foarte frumoase cuvintele, se pliaza excelent cu poza.

Ada spunea...

Mi-e dor de mare...

Ai facut sa mi se zbarleasca parul atat cu fotografia, cat si cu literele tale inghetate.

aditzah spunea...

Marea n-o să moară niciodată.
Noi suntem cei care îngheţăm şi ne sufocăm pe lângă ea.

csik spunea...

crezi ac e frumos sa iti asumi creditele pt aceasta fotografie? http://www.fotografu.ro/
aici veti gasi originalul si mai ales pe cel care a realizat acest cadru. furaciune pe fata.... un pic de bun simt

Wanna spunea...

In primul rand, daca si dumneata ai fi avut putin bun simt, ai fi citit comentariile de mai sus in care mentionez ca fotografia nu imi apartine... In al doilea rand, am luat imaginea de pe un site unde nu se mentiona cine este autorul, deci, probabil, nu sunt singura "furacioasa". In al treilea rand, acest blog nu este un blog de fotografie, deci intentia mea nu era sa primesc "laude" pentru vreo poza, ci pentru cuvintele asternute... Va rog frumos, data viitoare aruncati cu noroi in alta parte!

Trimiteți un comentariu