Pata sau pete

Pa-ta... pe-te...
O fata de masa de un alb imaculat stricat de o urma de cerneala albastra. O pata.
O camasa pe un trup barbatesc intepat de stropi de sange cald. O pata.
Tricoul meu care devine mai dulce de la ciocolata ce curge. Alta pata.
Urmele degetelor lui pe pielea arsa. Pete.
Sau un sarut pe buze rosii. Alta pata...sau o suta.
O atingere vinetie pe umar... Tot o pata.

La urma urmei ce este o pata? Este un ceva cu o forma, culoare si materie nedefinita. O pata poate sa fie orice. Inchid ochii si incerc sa privesc intunericul. Apar pete.
Soarele e o pata, si norii sunt. O pata de culoare zic unii... Poate un tablou.
Primavara si vara sunt o pata impreuna.
Privirile insistente sunt o pata pe corp.
O pata pe creier inseamna moarte.
Imi privesc pulpa piciorului stang. Din nou o pata. E mare, e rosiatica, e de cand ma stiu. E doar o pata!
Ochii tai sunt o pata. Ai mei sunt doua pete verzi.
De sus pamantul e o pata. Rotunda si grasa!
Si apa e o pata, si campul.
Viata e o pata!

Pateaza-ma, te rog...


[N-am pus imagine, pentru ca ar fi fost o pata...]

2 comentarii:

Animal spunea...

:)Nu m-am gandit niciodata la pata de pe creier ca la moarte. Cred ca am gresit.

Animal spunea...

L-am trimis de vreo doua ori sau vreo doua comentarii. N-am vazut ca trebuiesc aprobate si dadeam click-uri. :) Azi m-a plouat in crestetul capului, cred...

Trimiteți un comentariu