Solitudine

Cand nu esti aici
mi-as dori ca viata sa fie
o continua dupa-amiaza de august.

Fara noapte si luna
Fara ploi si somn
Fara vant si pomi
Fara iarna si ger
Fara ceai si miere
Fara muzica si parfum
Fara carti si rime

Doar o infinita ora trei.
Incolora.
Inodora.
Insipida.

                                                                                              (Foto: Ines de Castro)

Introspectie

E imaginea din oglinda. Un alt tu. Translucid, difuz, incalcit.

E ca atunci cand pronunti un cuvant de prea multe ori, incat isi pierde sensul. Asta simti. Ca ti-ai privit trupul atat de mult, incat nu mai e trup. Nu mai e al tau. E o gramada diforma, cu solduri prea late, sani lasati, nas carn si cearcane adanci, genunchi zdreliti si unghii roase.

Oglinda te amorteste. Te paralizeaza si te inghite. Apoi te roteste ca intr-un vortex, pana incepi sa-ti simti fiecare molecula din trup miscandu-se haotic. Si picioarele iti ajung in cap, si ochii in talpi, si inima in stomac, si pulsul in dinti. Cand s-a oprit, te scufunzi intr-o stare continua de greata. Si ai gust de sange in gura. Si tremuri.

Esti tot tu. Dar schilodit si mai imbatranit. De fapt, ti-e greu sa mai crezi ca esti inca viu. Pana la urma, linia dintre viata si moarte e foarte fina. La fel de fina ca distanta dintre tine si oglinda aceea rece.

Viata e un amestec de cald si umed. Viata e lichid, un murmur cleios, prelung.

Si vrei sa simti.

Priveste! Iti ridici doua degetele: cel aratator si cel mijlociu. Le infigi in incheietura mainii. Pana intra sub piele. Adanc, mai adanc. Si simti venele cum tresar si sangele cum pulseaza sub unghiile tale. E viata!

Si te afunzi si mai mult. Treci de cot, treci de umeri. Ocoleste inima, sa nu o ranesti! Urci pe laringe, printre corzile vocale, prin gat si mai sus. Iti prinzi ochii si ai iesit. Tine-i bine in maini. Acum te privesti pe tine cu ochii tai.

Si oglinda se sparge...

...

Astazi iti scriu tie.

Stiu ca stai sufocat intre atatea semne de punctuatie.
Punctul te limiteaza, semnul de intrebare te indigneaza.

Am sa-ti fac cadou o linie de dialog, un ABC si-un orice.

Promit ca am sa-ti raspund cu puncte de suspensie.

...ca sa respiri.

Nimic

Boare.
Mare.
A si R si I.



Vara asta am fost nimic.


Tu ce ai fost vara asta?

Pauza de ras

Pasi rupti. Rupti in doua.
Si tipa de durere.
Si plang cu sughituri.

Iti vad dintii. Si razi.
Iti vad ochii. Si plangi.
Iti vad glezna. Si fugi.

Tu stai dupa perdea.Esti un iepure care pandeste vulpea.
Iei o pauza de ras. Ha-Ha!
Si imi rozi timpanele.

Deschid usa. Si ma-ndrept.

Eu merg fara pasi.
Tu mergi fara umbra.

Insemn in semn

Insemn - pe o foaie. pasii tai. [ca sa nu-i uit]
Insemn - pentru tine. o noapte. [in mare]
In semn - ne-am rotit. pana am ametit. [degeaba]

Insemn, insemn, in semn.

Pe o foaie, pentru tine, ne-am rotit.

Pasii tai, o noapte, pana am ametit.

[Ca sa nu-i uit, in mare, degeaba.]

Vara asta...

Buzele nu sunt dulci... niciodata dulci. Buzele au gust de rosu si de sange. Si putina aroma de sfarsit.
Caci cu oricare doua buze incepe un sfarsit. Un sfarsit cu gust de bitter. Nici prea amar, dar nici prea dulce. Insa din betia lui cu greu te mai poti trezi.

Dragostea nu are niciun gust. Aici e capcana. Iti imaginezi atatea arome, dintre cele mai fine si mai delicioase, dintre cele mai dulci, mai dulci decat mierea. De fapt, nu exista. Aromele se joaca in capul tau pana intri in coma. De gradul 5.

Sexul are gust de capsuni. Le privesti cu pofta si nu stii cu care sa incepi. Iei una, e acra. Dar e rosie si arata atat de bine, incat gustul nu mai conteaza. Pentru ca e Capsuna! Mai iei una, si te rogi sa fie dulce. Si inca una... si toate-s acre. Dar totusi bune. Pana nimeresti una dulce si suculenta. Ala e sexul. Capsunile dulci si coapte sunt rare. Daca pui zahar, trisezi.

Vara asta are gust de crema de zahar ars... si nu pentru ca e dulce, ci pentru ca ti se face rau daca mananci prea multa.

Depravare

Vreau sa ma joc cu noaptea.

Sa deschid ferestrele larg si sa intre orasul in camera. Cu fum, cu lumini, cu claxoane, cu faruri, cu asfaltul umed... si cu tine.
Sa sting luminile si sa dansez desculta pe podeaua rece. Sa imi transpire mainile si sa ma usture talpile.
Parul sa imi gadile spatele gol... si sa rad prosteste.
Sa miroasa a rum si a fum de tigara. Sa ma imbrac doar in refrenele absurde pe care tu le fredonezi cu capul pe spate.

Dimineata, cand galagia a adormit... sa ies afara in picioarele goale. Sa cumpar mere verzi pentru mine si tigari dulci pentru tine, de la magazinul din colt. Tu sa ma privesti de la balcon iar eu sa iti fac cu mana din mijlocul strazii.

Apoi, sa ma invelesc in cafeaua neagra...
Si sa adorm...

As vrea ca lumea intreaga sa fie

As vrea ca lumea intreaga sa fie un camp.
Un camp mare si verde,
fara drumuri,
sosele si mai ales fara semafoare.
Fara zgarie nori si vile urat colorate.
Fara mall-uri si fara oglinzi.
Fara casti in urechi si ochelari de soare.
Fara etichete pe haine si umbrele.
Fara caini maidanezi si ziduri de beton.
Fara cizme si ceasuri...
Fara garduri si cabluri electrice.


As vrea ca LUMEA intreaga sa FIE!

Promenada

Azi mi-am vazut creierul imprastiat pe trotuare pline de praf, negre dupa atata somn de iarna.

Am urcat in autobuz si m-a izbit mirosul puternic de plictiseala, de munca, de stres, de lene, de betie si mai ales de moarte. M-a izbit atat de tare incat mi-a bubuit cutia craniana iar ochii mi-au cazut in palme. Ce fericireeee!!! Pentru prima data nu m-am mai reflectat in ceilalti, ci m-am putut privi cu proprii mei ochi!

In gropile pline de noroi dureros mi-am rupt gleznele. Si a trebuit sa imi tarasc trupul, tocindu-mi coatele de bordurile amare. Dar nu m-a durut... caci sufletul imi statea atarnat de cablurile electrice.

Maine, o iau de la capat...

Asa te vad

O camera...

Peretii tapetati cu tot felul de imagini
noi si vechi,
chipuri manjite,
hartii mazgalite,
culori sterse,
creioane tocite,
pagini rupte,
versuri tacute...

Tu sezi la birou pe scaunul cu spatarul rupt, din lemn macinat. Ochelarii ti-au formati santuri adanci pe nas si iti fac urechile clapauge. In ei se reflecta lumina oarba a unei lampi decorata cu panze de paianjeni si praf. Aplecat deasupra biroului dezordonat, iti plimbi mainile dreapta-stanga, mimetic, intr-o mutare infinita care a sapat un sant adanc in spatiu.

Cu o penseta cam boanta culegi din gramada de eu din dreapta celula cu celula. O iei din varful degetului mare de la picior si o muti in gramada din stanga, in varful firului de par din crestetul capului. Si tot asa... Cu celulele din gambele mele subtiri o sa creezi niste ochi frumosi, si daca iti ajung, cu cele de la genunchi o sa desenezi o gura cu buze...

Din eul meu vei naste altceva. Cu dibacia ta de sculptor... sau poate pictor. Nu... totusi cred ca esti un poet. Si compozitor...

Asa te vad uneori.

Planetarium [sau cum sa visezi un necunoscut]

Nori... [gri]. Vantul cald imi aduna parul pe fata si ma chinui cu mana dreapta sa il dau la o parte. Copacii [verzi] isi scutura crengile in stanga si in dreapta. Praful se ridica in vartejuri si ne intra in ochi. Fugim... noi doi?
Tu ma tii de mana... sunt sigura ca esti tu! A... Cine esti tu?
Cladirea imensa... doua usi mari din sticla. Alergam pe scarile [negre] si zambim.
Un hol lung [sepia] impanzit de tablouri [alb si negru], universuri, stele... Pluto. Prin ferestrele largi intra soarele [auriu] care arde... Soare cald... soare de vara.
Alte usi din lemn lacuit cu manere groase din metal rece. Pasim... eu in fata... tu in urma balerinilor mei [rosii].
Scaune... scaune multe asezate concentric. In centru o masuta. Intuneric... aer rece, inchis.
Catifeaua [visinie] a scaunelor ne gadila mainile.
Pe tavan se plimba mii de lasere si luminite... Ne lasam capul pe spate... adormim.
Orion, cunoscut şi drept Vânătorul, este o constelatie în emisfera nordică, fiind una dintre cele mai cunoscute. Ea este vizibilă şi de pe teritoriul României în perioada noiembrie – aprilie. Prin mijlocul constelaţiei trece ecuatorul ceresc, ceea ce face ca această alăturare de stele sa fie vizibilă din orice punct al Terrei, fapt care a făcut din această constelaţie una din cele mai cunoscute...
Alege o stea... alege o stea... [albastra].

M-am trezit buimaca... undeva in adancul mintii rasuna o melodie...
If you leave me now...

Si afara ninge [alb].

1,2... incolor

Doua firicele de sange coboara din narile inghetate.
Mi-a inghetat si mintea... iar ochii mei nu mai sunt verzi. I-a decolorat zapada.
Cerul este incolor si imi zgarie obrazul.
Obrazul care inca nu a atins albul.
Respir... 1, 2, 3, 4... respir... Iar vaporii de caldura imping sangele.
Am murdarit zapada. Am murdarit zapada cu tine.
Alb si rosu...
1,2... Cele mai frumoase pete!

Miopie

Orbecaind de miopie
Imi caut sufletu-n noroi.
Si-n ploi...
Pe drumuri adormite
Curg ganduri in suvoi.

Imi caut ochelarii inzapeziti...

Ma doare capul [Pastila N]

In mintea mea e o mare. E o furtuna de mare.
Gandurile se prefac intr-un vant care face marea nervoasa.
Si gand cu gand naste val cu val, negru si spumos.
Valul se inalta si se izbeste cu putere de oasele cutiei mele craniene.

In curand o sa mi se scurga marea prin ochi...

Re-Vers

Pasi franti in reluare pe ritmul unei melodii ce ruleaza invers. Pe jos, covorul inghite urma lor.

Privirile mi se intorc in irisul verde. Cuvintele se ascund printre corzile vocale. Aerul s-a blocat in spatele buzelor rosiatice... Nu respir.

Zgomotele se izbesc de timpan.

Trupul mi se evapora in oglinda argintie. Peretii din jurul meu se scurg cu sangele din vene.

Valurile se intorc catre larg.

Azi soarele apune la est...

August inodor

E august inodor si toate lucrurile parca mor...

August e mai rau decat iarna. August trage de vara.
In august timpul se opreste (tic-tac) si toti asteapta in liniste. In august ti se pare ca miroase a toamna.
In august cersesti cerului ploi sau macar cativa nori cenusii. Degeaba. In august nu ploua cu tunete si cu fulgere.
In august doar vantul bate (si imi place cum iti dai, putin enervat, suvita de par dupa ureche). In august noaptea este umeda si transpiratia rece.
In august apusul este incolor si soarele plictisit.
In august sunt valuri si intotdeauna mai multi pescarusi.
In august nu mai ai chef de inghetata.
In august esti inconjurat de un aer bolnavicios.
In august greierii canta altfel.
August nu are petale. August arde pomii.
In august ma ustura ochii.

Si aerul plin de praf pune o linie de pauza intre noi.

Nu reusesc sa mai gandesc...

Nud

Mi-as dori, ca atunci cand ajung acasa, sa ma sterg pe presul din fata usii de toate drumurile pe care am pasit, de praful orasului, de asfaltul fierbinte, de greutatea soarelui si a cerului...

Sa imi scutur haina de toate privirile, atingerile si parfumurile.

Sa imi agat in cuier toate cuvintele, gandurile, momentele, zambetele si lacrimile.

Apoi sa dorm linistita... Nud.

Pata sau pete

Pa-ta... pe-te...
O fata de masa de un alb imaculat stricat de o urma de cerneala albastra. O pata.
O camasa pe un trup barbatesc intepat de stropi de sange cald. O pata.
Tricoul meu care devine mai dulce de la ciocolata ce curge. Alta pata.
Urmele degetelor lui pe pielea arsa. Pete.
Sau un sarut pe buze rosii. Alta pata...sau o suta.
O atingere vinetie pe umar... Tot o pata.

La urma urmei ce este o pata? Este un ceva cu o forma, culoare si materie nedefinita. O pata poate sa fie orice. Inchid ochii si incerc sa privesc intunericul. Apar pete.
Soarele e o pata, si norii sunt. O pata de culoare zic unii... Poate un tablou.
Primavara si vara sunt o pata impreuna.
Privirile insistente sunt o pata pe corp.
O pata pe creier inseamna moarte.
Imi privesc pulpa piciorului stang. Din nou o pata. E mare, e rosiatica, e de cand ma stiu. E doar o pata!
Ochii tai sunt o pata. Ai mei sunt doua pete verzi.
De sus pamantul e o pata. Rotunda si grasa!
Si apa e o pata, si campul.
Viata e o pata!

Pateaza-ma, te rog...


[N-am pus imagine, pentru ca ar fi fost o pata...]

Cocktail

Niste Endorfina cu Serotonina si o felie de lamaie... La pachet!

Il bei din cand in cand, in special vara... in noptile inundate de zapuseala. Efectele se simt a doua, a treia, a patra zi...

Consumul excesiv creeaza confuzie si agitatie!

ATENTIE: Pateaza!