Totul se pierde

26 comentarii

Totul se pierde.

Chiar si atunci cand se schimba, inseamna ca se pierde si ii ia locul un alt ceva.
Pierdem timp si spatiu.
Ne pierdem cu firea si astfel ii pierdem pe ceilalti.
Pierdem lucruri si sentimente.
Pierdem priviri si amprente.

Pierdem cuvinte si ganduri.
Pierdem sperante si vise.
Pierdem momente si gesturi.

Universul e prea mare... si ne pierdem prea usor.

Eu am pierdut parfumul tau... si ma tem...

Ceasca de ceai

8 comentarii

Noapte...
M-am invelit cu Februarie.

Am ingropat ceaiul intr-o cutiuta de catifea sperand sa se mai pastreze pana cand ai sa vii.
Zaharul asteapta inghetat pe dulap si lingurita plange pe masa.

Doar ceasca alba, cu toarta ei stramba, tanjeste dupa degetul tau si buza fina de sus... Ca in sarutul dulce sa ii lasi gustul tau...
Ceasca alba se hraneste cu tine, cu vorbele tale insetate.

Aburul s-a racit... de dor sa-ti mangaie obrazul zgariat. Si ochii sa-ti lacrimeze... in ceasca de ceai.

Te-asteapta, inca...

Planetarium [sau cum sa visezi un necunoscut]

5 comentarii

Nori... [gri]. Vantul cald imi aduna parul pe fata si ma chinui cu mana dreapta sa il dau la o parte. Copacii [verzi] isi scutura crengile in stanga si in dreapta. Praful se ridica in vartejuri si ne intra in ochi. Fugim... noi doi?
Tu ma tii de mana... sunt sigura ca esti tu! A... Cine esti tu?
Cladirea imensa... doua usi mari din sticla. Alergam pe scarile [negre] si zambim.
Un hol lung [sepia] impanzit de tablouri [alb si negru], universuri, stele... Pluto. Prin ferestrele largi intra soarele [auriu] care arde... Soare cald... soare de vara.
Alte usi din lemn lacuit cu manere groase din metal rece. Pasim... eu in fata... tu in urma balerinilor mei [rosii].
Scaune... scaune multe asezate concentric. In centru o masuta. Intuneric... aer rece, inchis.
Catifeaua [visinie] a scaunelor ne gadila mainile.
Pe tavan se plimba mii de lasere si luminite... Ne lasam capul pe spate... adormim.
Orion, cunoscut şi drept Vânătorul, este o constelatie în emisfera nordică, fiind una dintre cele mai cunoscute. Ea este vizibilă şi de pe teritoriul României în perioada noiembrie – aprilie. Prin mijlocul constelaţiei trece ecuatorul ceresc, ceea ce face ca această alăturare de stele sa fie vizibilă din orice punct al Terrei, fapt care a făcut din această constelaţie una din cele mai cunoscute...
Alege o stea... alege o stea... [albastra].

M-am trezit buimaca... undeva in adancul mintii rasuna o melodie...
If you leave me now...

Si afara ninge [alb].

Cand marea plange...

8 comentarii

Seara imi canta la crestet... usor, sublim. Fiecare val e o nota... pana adorm. Uneori pot sa ii simt rasuflarea rece si sarata in spate, in par... suiera prin crapatura geamului... imi sopteste.

Dimineata ma trezeste. Tipa, striga... Marea plange iar eu pot sa o ascult.
Pescarusii sunt si ei agitati; zboara de colo colo fara sens. Plang si ei pentru ca marea plange.
Si stancile plang... se chinuie sa-i stearga lacrimile...dar in zadar.
Nisipul se framanta in mii de bucatele... Sufera si el...

Azi marea a murit. S-a sufocat sub albul inchis. Si-a dat ultima rasuflare inghetata pe stanci. Am iesit sa o implor sa nu imi moara. Si am plans...

Dar nu stiu daca am plans pentru ca
marea mi-a murit in ochi? Sau pentru ca mi-am pierdut perlele in zapada?

                                                                                            (FOTO: fotografu.ro)

1,2... incolor

4 comentarii

Doua firicele de sange coboara din narile inghetate.
Mi-a inghetat si mintea... iar ochii mei nu mai sunt verzi. I-a decolorat zapada.
Cerul este incolor si imi zgarie obrazul.
Obrazul care inca nu a atins albul.
Respir... 1, 2, 3, 4... respir... Iar vaporii de caldura imping sangele.
Am murdarit zapada. Am murdarit zapada cu tine.
Alb si rosu...
1,2... Cele mai frumoase pete!