Semafor

Astazi stateam la semafor. E ciudat cum un semafor poate sa-mi aminteasca de tine...
Cand am pasit pe zebra, mi-am dat seama si de ce.

Sunt 7 ani...
7 ani de cand ma priveai de pe trotuarul celalalt, intr-o zi ploioasa, cu strazile pline de balti.
7 ani de cand mi-ai zambit prima data de sub gluga trasa pe fata, in pauza in care ai lasat tigara dintre buze.

7 ani de cand mi-a batut inima cu putere si stiam ca mai am doar cateva secunde in care puteam sa-mi amintesc tot discursul pe care mi-l facusem pana atunci.  Dar nu am reusit...
7 ani de cand am traversat spre tine. 

7 ani de Directia 5, Supergirl si, bineinteles, de Love of my life.

7 ani de momente in care ai fost si nu ai fost.
7 ani de clipe asemanatoare cu cea de astazi.

Iti multumesc ca esti singura persoana de care imi amintesc cu zambetul pe buze!
Cu drag...

Cine e de vina?

Tacerea e de vina pentru ca s-a lasat intre noi.

Noaptea e de vina pentru ca nu te mai vad.

Kilometrii sunt de vina pentru ca nu te mai simt.

Cuvintele sunt de vina cand ne certam.

Ochii sunt de vina cand plangem.

Urechile sunt de vina cand nu te aud.

Mainile sunt de vina cand tanjesc dupa tine.

Buzele sunt de vina ca imi este dor.

TU esti de vina pentru ce sunt!

Perfect compus

Stiu ca nu ar trebui sa rememorez acel iunie. Ai fost... Ai trecut. Acum stai sub umbra unui perfect compus. Si n-am sa te scot de acolo vreodata. Totusi, regret ca soarta nu ma va mai impinge in tine, ca nu o sa mi te mai scoata in cale cand nu ma astept. O sa-mi fie dor de clipele in care, uitandu-mi armura de ignoranta si orgoliu pe noptiera, ma loveam de tine si ma purtam ca o copila, roseam si mi se blocau cuvintele in gat. Era nostim cand rememoram conversatiile noastre atat de absurde, fara noima, lipsite de introducere sau incheiere. Totul era un cuprins nesfarsit. Evitam inceputul asa cum am evitat si sfarsitul. Cand a fost sfarsitul? Cine la scris? Cine la semnat?
Poate l-a semnat marea satula de pasii nostri care nu duceau nicaieri. L-o fi semnat cerul rosu din acea noapte, brazdat pe ici-colo de privirea mea gri. Sau poate soarele nervos ca umbrele noastre nu s-au imbratisat vreodata...

Azi astept sa treaca vara si tu impreuna cu ea. In aparenta mea liniste, apari adesea de nicaieri si imi tulburi cerul. Sunt nerabdatoare sa vina ziua in care am sa ma trezesc si voi fi uitat cum arati... Astept.

Alice

Dor tarziu

Orelor tarzii le este dor de tine...
De rasetele noastre care taiau intunericul odaii.
Si de un "noapte buna" spus de prea multe ori.

Podelele plang dupa talpile tale goale...
Dupa pasii amortiti purtati in zorii zilei pana la baie.
Si dupa greutatea a prea multa dragoste.

Strada ma intreaba de tine...
De umbrele noastre mana in mana arse de soare.
Si de pauza de sarut de la semafor.

Subtil

Vremea asta miroase a tine. Si briza si marea la fel.
Miroase a privirile verzi pe care ni le aruncam dupa perdeaua de praf
Si a sutele de cafele pe care le sorbeam pe coridor doar ca sa te mai vad o clipa.
Miroase a o suvita de par cu aroma de maci si soare de mai.
Miroase a plimbarile tarzii pe plaja pustie cand umblam cu privirile adanc infipte in nisip
Dar cu gandul mereu pe buzele unul altuia.


Vremea asta miroase a dor si a balconul de la etajul 3.