Dor tarziu

14 comentarii

Orelor tarzii le este dor de tine...
De rasetele noastre care taiau intunericul odaii.
Si de un "noapte buna" spus de prea multe ori.

Podelele plang dupa talpile tale goale...
Dupa pasii amortiti purtati in zorii zilei pana la baie.
Si dupa greutatea a prea multa dragoste.

Strada ma intreaba de tine...
De umbrele noastre mana in mana arse de soare.
Si de pauza de sarut de la semafor.

Subtil

11 comentarii



Vremea asta miroase a tine. Si briza si marea la fel.
Miroase a privirile verzi pe care ni le aruncam dupa perdeaua de praf
Si a sutele de cafele pe care le sorbeam pe coridor doar ca sa te mai vad o clipa.
Miroase a o suvita de par cu aroma de maci si soare de mai.
Miroase a plimbarile tarzii pe plaja pustie cand umblam cu privirile adanc infipte in nisip
Dar cu gandul mereu pe buzele unul altuia.


Vremea asta miroase a dor si a balconul de la etajul 3.

Semne

8 comentarii


Ti-am lasat ca Semn:


Privirea pe scoarta copacilor abia infloriti.

Urma pasului cald pe nisipul inghetat.

Palma pe cerul fumuriu.

Parfumul in adierea rece.

Umbra in noaptea rosiatica.

Aroma pe cana de ceai.

Pauza dintre "mi-e" si "dor".

...ca sa nu ma pierzi.

...

18 comentarii


Astazi iti scriu tie.

Stiu ca stai sufocat intre atatea semne de punctuatie.
Punctul te limiteaza, semnul de intrebare te indigneaza.

Am sa-ti fac cadou o linie de dialog, un ABC si-un orice.

Promit ca am sa-ti raspund cu puncte de suspensie.

...ca sa respiri.

Golul din mine [ I ]

3 comentarii
Aveam un gol imens in stomac. Simteam ca oricine imi iesea in cale imi plesnea un pumn in abdomen. Simteam ca ma golisem de maruntaie si ca eram plina de aer. Un aer dureros ce crease un vartej in interiorul meu, incat la fiecare pas aveam senzatia ca am sa vomit. Degetele mi se miscau intr-un gest nervos. Ma chinuiam sa imi opresc mainile din tremurat si sa scap de transpiratia rece. Imi auzeam inima cum bate si vajaitul sangelui prin vene. Gura mi se uscase si inghiteam in sec. Nicio sansa sa imi dispara nodul din gat. Eram palida ca o luna plina.
Ma durea tot corpul si imi zvacneau tamplele.
Daca mi-ai fi iesit in cale in clipa aceea, ai fi facut ca tot raul sa dispara. Sa dispara ameteala si durerea si sa pot respira din nou normal. Sa dispara aritmiile, teama si pupilele dilatate. Insa ora aceea pana la tine, toate privirile insistente si autocarul acela nesuferit imi amplificau senzatiile. Plecarea aceasta spre tine ma facuse sa urc intr-un carusel care se invartea mult prea repede.
Scenariile aveau timp destul sa se joace cu mine; sa imi doresc sa nu te mai vad, sa opresc autocarul si sa cobor in mijlocul campului, sa ma gandesc ca nu voi avea ce sa-ti spun, sa-ti sar in brate, poate sa te sarut sau sa iti zambesc strengar. Ma va durea stomacul daca voi bea un pahar de cognac si, totusi, nu voi avea pic de curaj sa te ating daca nu il voi gusta macar...

Va urma.